Juridice III

Tipuri de contracte

1. Clasificări expres prevăzute în Noul Cod Civil

2. Clasificări rezultând din dispoziţii implicite ale Noului Cod Civil

Gruparea contractelor pe categorii prezintă importanţă teoretică şi practică pentru identificarea caracteristicilor şi a regimului juridic aplicabil fiecărui contract civil în parte.

Doctrina organizează contractele după criterii precum: conţinutul şi corelaţia lor, modul de formare şi de executare, scopul urmărit etc.

După caracterul dispoziţiei legale care le reglementează, clasificările sunt: expres prevăzute de Codul civil şi implicite.

1. Clasificări expres prevăzute în Noul cod civil

a). După raportul dintre obligaţii, contractele sunt: sinalagmatice şi unilaterale.

Contractele sinalagmatice sunt acelea în care „obligaţiile născute din acesta sunt reciproce şi interdependente”, aşa încât fiecare parte are atât calitatea de creditor, cât şi cea de debitor (art. 1171 C. civ.). De exemplu, în contractul de vânzare-cumpărare, părţile au, în acelaşi timp, calităţile de creditor şi debitor.

Contractele sinalagmatice constituie regula în materia contractelor.

Pe lângă reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor, contractele sinalagmatice presupun şi un echilibru între prestaţiile părţilor (impus de accepţiunea generală a contractului, în sine).

Contractele unilaterale sunt cele în care obligaţiile părţilor nu sunt reciproce sau interdependente chiar dacă executarea lor „presupune obligaţii în sarcina ambelor părţi” (art. 1171 C. civ.).

Noul cod civil instituie astfel un nou criteriu de departajare între contractul si-nalagmatic şi cel unilateral: raportul dintre obligaţiile părţilor, manifestat prin reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor.

Precizăm că separarea de mai sus s-a făcut exclusiv pe criteriul „obligaţiilor” asumate în contract (deşi „voinţele” sunt esenţiale în actul privat).

b). După interesul (scopul) material urmărit de părţi, contractele sunt: cu titlu oneros şi cu titlu gratuit.

Contractele oneroase sunt cele în care „fiecare parte urmăreşte să îşi procure un avantaj în schimbul obligaţiilor asumate”. De exemplu, contractul de vânzare-cum-părare, în care vânzătorul urmăreşte să obţină o sumă de bani, iar cumpărătorul să devină proprietarul lucrului.

Contractele gratuite sunt cele „prin care una dintre părţi urmăreşte să procure celeilalte părţi un beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj” (art. 1172 alin. 2

C. civ.). De exemplu, contractul de donaţie, împrumutul fără dobândă, depozitul gratuit etc.

Contractele cu titlu oneros se împart în contracte comutative şi contracte aleatorii.

Contractul comutativ este acela în care, „la momentul încheierii sale, existenţa drepturilor şi obligaţiilor părţilor este certă, iar întinderea acestora este determinată sau determinabilă”. De exemplu, contractul de vânzare-cumpărare, locaţiunea etc.

Contractul aleatoriu este cel care, „prin natura lui sau prin voinţa părţilor, oferă cel puţin uneia dintre părţi şansa unui câştig şi o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor şi incert” (art. 1173 alin. 2 C. civ.). De exemplu, în contractul de asigurare, de rentă viageră etc.

Contractele cu titlu gratuit se împart în: dezinteresate şi liberalităţi.

Contractele dezinteresate sunt cele în care se urmăreşte a se face un serviciu, fără contraprestaţie (de exemplu, comodatul, împrumutul fără dobândă etc.).

Liberalităţile sunt acte juridice prin care „o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane”. Sunt liberalităţi: donaţiile şi legatele cuprinse în testament (art. 984 C. civ.).

c). După forma cerută ad validitatem, contractele sunt: consensuale şi solemne.

Contractele consensuale sunt cele care se încheie „prin simplu acord de

voinţă” al părţilor, solo consensu (adică ad validitatem, nu se cere şi o anumită formă – art. 1174 alin. 2 C. civ.).

Contractele solemne sunt cele a căror validitate este „supusă îndeplinirii unor formalităţi prevăzute de lege” (adică la cele patru condiţii de fond se adaugă şi condiţia formei, prevăzută ad validitatem).

Noul cod civil include în clasificarea contractelor „după modul de formare” şi contractul real. Astfel, „Contractul este real atunci când, pentru validitatea sa, este necesară remiterea bunulut’.

Rezultă că, potrivit legii, „remiterea bunului” în contractul real este o condiţie de validitate (alta decât cele prevăzute de art. 1179 C. civ.).

Precizăm că nu împărtăşim opinia de mai sus şi apreciem că predarea (remiterea, tradiţiunea) are natura juridică a unei obligaţii (speciale), care trebuie executată la momentul încheierii contractului. Putem spune astfel că sintagma „contract real” are semnificaţia unui „contract materializat prin predarea efectivă a lucruluî’.

Sunt contracte reale: comodatul, depozitul, darul manual etc., a căror încheiere nu poate fi concepută decât însoţită şi de predarea (efectivă) a lucrului.

d). După modul în care sunt exprimate voinţele contractante, sunt: contracte negociate, contracte de adeziune, contracte-cadru şi contracte obligatorii.

Contractele negociate sunt cele în care părţile, de comun acord, stabilesc conţinutul şi clauzele acestora. De exemplu, contractul de închiriere a locuinţei.

Contractele-cadru sunt cele în care „părţile convin să negocieze, să încheie sau să menţină raporturi contractuale ale căror elemente esenţiale sunt determinate de acesta”. „Modalitatea de executare a contractului-cadru, în special termenul şi volumul prestaţiilor, precum şi, dacă este cazul, preţul acestora sunt precizate prin convenţii ulterioare” (art. 1176 alin. 2 C. civ.).

Contractele obligatorii sunt cele a căror încheiere este impusă de lege (de exemplu, contractul de asigurare a autovehiculelor, R.C.A.).

Potrivit art. 1177 C. civ., „Contractul încheiat cu consumatorii este supus legilor speciale şi, în completare, dispoziţiilor prezentului cod”. Rezultă că dispoziţiile contractuale ale Codului civil constituie dreptul comun pentru contractele de consumaţie.

2. Clasificări rezultând din dispoziţii implicite ale Noului cod civil

a). După cum sunt sau nu nominalizate/reglementate de către legiuitor, contractele sunt numite şi nenumite.

Contractele numite sunt cele prevăzute şi reglementate de Codul civil şi alte acte normative. De exemplu, cele prevăzute în Titlul IX „Diferite contracte speciale” din Noul cod civil (vânzarea, schimbul locaţiunea etc.) sunt contracte numite.

Contractele nenumite sunt cele pe care legiuitorul nu le nominalizează ca tipuri de contracte distincte (fiind creaţia exclusivă a părţilor sau a practicii judiciare).

b). După efectele lor, sunt contracte constitutive, translative şi declarative de drepturi.

Contractele constitutive de drepturi sunt cele care creează raporturi juridice ce au în conţinutul lor drepturi şi obligaţii noi. De exemplu, contractul de ipotecă.

Contractele translative de drepturi sunt cele care strămută un drept dintr-un patrimoniu în altul. De exemplu, contractul de vânzare-cumpărare.

Contractele declarative de drepturi sunt cele care consolidează şi definitivează drepturi deja existente (de exemplu, tranzacţia).

c). După corelaţia existentă dintre ele, contractele sunt: principale şi accesorii.

Contractele principale sunt cele care au o existenţă de sine stătătoare, şi deci,

nu depind de alte contracte (de exemplu, contractul de vânzare-cumpărare).

Contractele accesorii sunt cele care nu au o existenţă de sine stătătoare şi deci depind de existenţa altor contracte. De exemplu, ipoteca, gajul etc.

d). După durata executării, sunt contracte cu executare imediată şi cu executare succesivă.

Contractele cu executare imediată (instantanee) îşi produc efectele „într-un singur moment”. De exemplu, contractul de vânzare-cumpărare, donaţia etc.

Contractele cu executare succesivă se execută treptat, în timp (durata executării este esenţială). De exemplu, contractul de locaţiune, contractul de asigurare etc.

De menţionat că, prin voinţa lor, părţile pot conveni ca un contract cu executare dintr-o dată să capete o executare succesivă (de exemplu, o vânzare cu plata preţului în rate). (LegeAZ)