ONG-deCultură

 

⇑⇑⇑ Următoarele Lansări de Carte ⇑⇑⇑


Temele zilei

De ce nu s-a dus Iisus la mediere?

Cele trei mari semne pe care Sinele Superior ti le trimite in fiecare zi! 

Merită sau nu să trăiești? Uriașa prăpastie dintre optimism și pesimism

Logoterapia și nevoia reală de sens, provocare și îndrumare

Reflexii: Eul şi Sinele Suprem

Realism sau negativism: povestea unei muște motivate

Moralitate și psihanaliză (audio online)

Chemarea Sf. Duh este o adevărată „epicleză” în continuitate cu cea din Sfânta Liturghie

Lecţie la mormântul aproapelui

“Copiii lăsați să facă tot ce vor” – NOUA GENERAȚIE… DE MONȘTRI ?

Izvoare evanghelice ale filosofiei românești

Bolnavii în moarte cerebrală plâng când li se prelevează organele, spun medicii. Poziţia Bisericii

Teme predilecte în gândirea și opera Prof. Herman Tristram Engelhardt – clonarea, contracepția, avortul, eutanasia, transplantul

Alegerile care se fac din pornirile dorinţelor sau sunt dictate de spaime îl apropie pe om de animal

Fides et Ratio

Omul Actual: producător de eficienţă maximă în timpul orelor de lucru şi consumator insaţiabil în timpul liber

Există simţire şi există vedere şi există luminare. Şi cel care are luminarea este mai mare decât cel care are simţirea. Căci s-a luminat mintea (nous) acestuia prin aceea că a primit o parte mai mare decât acela care are simţirea, pentru că a văzut întru sine înştiinţarea vederilor. Dar altceva este revelaţia, pentru că lucruri mari şi taine ale lui Dumnezeu se descoperă sufletului

Domnul îți trimite om spre mântuire

Leapădă-te de tine însuţi şi vei deveni cu adevărat propriul stăpân

 Întru împlinirea vocaţiei noastre spirituale şi cosmice

Biserica şi cultura

Uniunea divină


Despre două clauze foarte importante în contractul nostru individual de muncă, cel de toate zilele: Art.21 și Art. 26 din Codul Muncii

Legea pentru susţinerea şi promovarea culturii scrise – 186/2003

ORDONANŢA Nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la Asociaţii şi Fundaţii


“Atribuţii ale A.N.S.P.D.C.P. privind protecţia datelor cu caracter personal”, vă prezentăm în continuare drepturile persoanelor vizate privind datele cu caracter personal.

Ca o garanţie a realizării scopului declarat al legii cadru nr. 677/2001, drepturile ce revin persoanei vizate sunt următoarele:

–  dreptul la informare (art. 12)

–  dreptul de acces la date (art. 13)

– dreptul de intervenţie asupra datelor (art. 14);

– dreptul de opoziţie (art. 15);

– dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale (art. 17);

– dreptul de a se adresa justiţiei (art. 18).

În primă fază, vom vorbi despre dreptul la informare. Astfel, în cazul în care datele cu caracter personal sunt obţinute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat să furnizeze acesteia informaţii privind identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul, şi să precizeze scopul în care se face prelucrarea datelor.

De asemenea, operatorul trebuie să furnizeze informaţii suplimentare, precum: destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; dacă furnizarea tuturor datelor cerute este obligatorie şi consecinţele refuzului de a le furniza; existenţa drepturilor prevăzute de prezenta lege pentru persoana vizată, în special a dreptului de acces, de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate.

Dacă datele nu sunt obţinute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat ca, în momentul colectării datelor, să furnizeze persoanei vizate informaţii privind identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, scopul în care se face prelucrarea datelor, precum şi informaţii suplimentare, ca de exemplu: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenţa drepturilor prevăzute de lege pentru persoana vizată, în special a dreptului de acces, de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie, şi condiţiile în care pot fi exercitate. Aceste informaţii nu vor fi furnizate persoanei vizate dacă aceasta le posedă deja.

Referitor la dreptul de acces la date, orice persoană vizată are dreptul de a obţine de la operator, la cerere (în mod gratuit, pentru o solicitare pe an), confirmarea faptului că datele sale personale sunt sau nu sunt prelucrate de acesta.

Persoana vizată mai poate obţine următoarele informaţii de la operatorul de date :

–  informaţii referitoare la scopurile prelucrării, categoriile de date avute în vedere şi destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le sunt dezvăluite datele;

–  comunicarea într-o formă inteligibilă a datelor care fac obiectul prelucrării, precum şi a oricărei informaţii disponibile cu privire la originea datelor;

–  informaţii privind existenţa dreptului de intervenţie asupra datelor şi a dreptului de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;

–  informaţii asupra posibilităţii de a consulta registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal, de a înainta plângere către autoritatea de supraveghere, precum şi de a se adresa instanţei pentru atacarea deciziilor operatorului, în conformitate cu dispoziţiile legale

Operatorul este obligat să comunice informaţiile solicitate, în termen de 15 zile de la data primirii cererii.

În ceea ce priveşte dreptul de intervenţie asupra datelor, orice persoană are dreptul de a obţine, în mod gratuit, de la operator, printr-o cerere întocmită în formă scrisă, datată şi semnată, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ştergerea datelor a căror prelucrare nu este conformă legii, în special a datelor incomplete sau inexacte.

În acelaşi timp, persoana vizată poate transforma în date anonime acele date a căror prelucrare nu este conformă cu Legea nr. 677/2001.

Nu în ultimul rând, persoana vizată poate obţine notificarea către terţii cărora le-au fost dezvăluite datele, dacă această notificare nu se dovedeşte imposibilă sau nu presupune un efort disproporţionat faţă de interesul legitim care ar putea fi lezat.

Operatorul este obligat să comunice măsurile luate, precum şi, dacă este cazul, numele terţului căruia i-au fost dezvăluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizată, în termen de 15 zile de la data primirii cererii.

Persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment, printr-o cerere întocmită în formă scrisă, datată şi semnată, din motive întemeiate şi legitime legate de situaţia sa particulară, ca datele care o vizează să facă obiectul unei prelucrări. Excepţie fac cazurile în care există dispoziţii legale contrare. În caz de opoziţie justificată, prelucrarea nu mai poate viza datele în cauză.

De asemenea, persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment, în mod gratuit şi fără nici o justificare, ca datele care o vizează să fie prelucrate în scop de marketing direct, în numele operatorului sau al unui terţ, sau să fie dezvăluite unor terţi într-un asemenea scop.

Operatorul este obligat să comunice persoanei vizate măsurile luate, precum şi, dacă este cazul, numele terţului căruia i-au fost dezvăluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizată, în termen de 15 zile de la data primirii cererii.

În acelaşi timp,  referitor la dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale, orice persoană are dreptul de a cere şi de a obţine:

  1. retragerea sau anularea oricărei decizii care produce efecte juridice în privinţa sa, adoptată exclusiv pe baza unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată prin mijloace automate, destinată să evalueze unele aspecte ale personalităţii sale, precum competenţa profesională, credibilitatea, comportamentul său ori alte asemenea aspecte;
  2. reevaluarea oricărei alte decizii luate în privinţa sa, care o afectează în mod semnificativ, dacă decizia a fost adoptată exclusiv pe baza unei prelucrări de date care întruneşte condiţiile prevăzute mai sus.

Fără a aduce atingere posibilităţii de a se adresa cu plângere autorităţii de supraveghere, orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuate ilegal, se poate adresa instanţei competente pentru repararea acestuia.

Instanţa competentă este cea în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul. Cererea de chemare în judecată este scutită de taxă de timbru.

Contravenţii şi sancţiuni

Autoritatea de supraveghere poate aplica sancţiuni contravenţionale operatorului pentru:

– omisiunea de a notifica şi notificarea cu rea-credinţă;

– prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal;

– neîndeplinirea obligaţiilor privind confidenţialitatea şi aplicarea măsurilor de securitate;

– refuzul de a furniza informaţii.

Sancţiunile contravenţionale se aplică de către autoritatea de supraveghere prin personalul împuternicit în acest scop. Cuantumul amenzilor care pot fi aplicate, în cazul săvârşirii contravenţiilor sus-menţionate, variază între 500 RON şi 50.000 RON.

Împotriva proceselor-verbale de constatare şi a deciziilor de sancţionare se poate face plângere la secţiile de contencios administrativ ale tribunalelor.

Sursa: Poliţia Română


Modificarea Codului penal și Codului de procedură penală, DNA: „Efect devastator asupra anchetelor penale”

Comunicatul integral al DNA:

Potrivit ordinii de zi a ședinței Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, în data de 14 decembrie 2017, au loc dezbateri privind propunerile de modificare și completare a dispozițiilor Codului de procedură Penală și Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile.

În realitate toate garanțiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislația internă.

Așadar, Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și de a dovedi infracțiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție.

Astfel,

– Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care privește o persoană determinată să o anunțe pe aceasta și să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziții domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant;

– Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situații martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate;

– Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menționat că orice instituție este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informații necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date crește doar viteza de reacție pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracțiuni. Nu poate fi condiționat accesul procurorului și al polițistului la instrumente investigative de acordarea aceluiași drept și autorilor infracțiunilor. Dreptul la apărare presupune garanții pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracțiunile săvârșite;

– Modificarea art. 273 Cod procedură penală dezincriminează practic infracțiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol având ca obiect această infracțiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Va fi extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condițiile în care martorii vor ști că pot minți fără să aibă nicio consecință, având impunitate;
– Modificarea art. 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situațiile, pentru că acțiunea în regres nu mai este condiționată de dovedirea relei credințe sau a gravei neglijențe, așa cum este în reglementarea actuală;

– Introducerea art. 542 alin. 11 Cod procedură penală reglementează o nouă formă a infracțiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistrați și incriminează inclusiv săvârșirea faptei din culpă indiferent de natura obligației încălcate. Această formă a infracțiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă față de toate celelalte categorii sociale care sunt sancționate doar dacă acționează cu intenție și doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege;

– Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane;

– Prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluție inițială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârșit în realitate infracțiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situații în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluții de clasare în cauze care vizează infracțiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trași la răspundere penală;

– Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte și cei ai unor infracțiuni mai puțin grave (falsificare de monedă) și se poate da naștere unei stări de insecuritate în societate.

– Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor;

– Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii și în baza autorizației unui judecător ;

– Introducerea art.4 alin.3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracțiuni și dreptul publicului de a avea acces la informații de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Rezoluției nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligația statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate și mass-media la informații de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violență etc reprezintă informații de interes public, așa încât, restricția echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informații publice.

Sursa: Agerpres